Am avut pe nava un grup de arabi, musulmani, din Tunis.
Astia cum urca pe vapor, zici ca prima lor grija e sa faca mizerie, o alta chestie e ca isi aleg cele mai nepotrivite locuri in care isi aseaza covorasul si se inchina la Meka, care incotro isi inchipuie ca ar fi Meka.
I-am surprins intr-o poza de grup cu o camera de supraveghere, cum au luat pozitia strutului:

Sa-i vezi cum merg la baie cu sticla de apa dupa ei dar oricat s-ar spala tot niste imputiti sunt.
Nu prea ai ce vedea in Tunis, chipul conducatorului lor pe toti peretii si aceleasi piete ca in toaote tarile arabe, in care vand tot felul de prostii tiganesti, motivul principal fiind camila, care apare pe aproape orice lucru si un fel de tamburine. Gasesti in schimb tot felul de chinezisme si marfa contrafacuta la preturi mici. Daca in Europa o pereche de adidasi pentru copii este 30 de euro, aici cumperi 3 perechi la aceiasi bani.
Diferente mari intre o tara aaraba si una europeana, iata spre exemplu cum arata un cersetor in Spania:

Sta in aceasta pozitie mai mult decat ai tu timp sau rabdare sa-l urmaresti, pentru el timpul sta in loc

Omul e bine imbracat si desi nu e pic de vant acolo el reprezinta o imagine, asteptand sa-i lasi ceva banuti acolo in farfurie.

Una din probleme ar fi aceea ca e prima nava care niciodata nu respecta orarul, nici sosirii nici plecarii din porturi, ceea ce-mi da peste cap programul meu, nu stiu cand sa ma trezesc, cand se serveste masa, cand sa deschid “santierul” si cand sa-l inchid.
Alta problema este ca acolo unde am calculatorul, nu prea am semnal la telefon, sa pot intra pe net, fiind si singura solutie de a intra pe internet de pe vapor.
Alta ar fi ca nu prea am cu cine sa ies in oras, fiind singurul, probabil, care nu am de munca cat sta nava in porturi.
E singurul vapor pe care cafeaua nu e la liber si la indemana oricui, avem dreptul la 3 cafele pe zi, pe care le luam de la bar, si care sunt mici cat un degetar si tari ca un elefant, expresso italiano.
Nu am televizor in cabina si nici radio, desi am onoarea de a sta singur in “la baraca”, cabina mea fara hublou, da merge aeru conditionat in schimb.
Am cam vazut toate filmele din PC, si ma plictisesc des, in schimb ma delectez cu imagini. De exemplu iata ce au surprins cei care se ocupa cu paza, o blonda care si-o tragea cu un negru, iata dovada:

Si iata-i si pe cei mai vigilenti oameni de paza si ordine:

Ei problemele ca problemele dar sa nu va zic si de exercitii l-as speria pe badjoke care nu stie ce-l asteapta.
Life is so good !!!

Pe vapor am teoretic un singur sef, cu care lucrez direct, dar practic mai sunt si altii, cum ar fi comandantul, acesta doar daca nu ma prinde in offside, nu prea are ce sa-mi comande in afara de °abandon ship°, apoi ar mai fi capitanul care raspunde de siguranta navei si instruirea noastra pentru rolurile de pe nava, doamne fereste de un caz real, fiind o nava plina de pasageri va dati seama ce face panica din oameni, fie ei instruiti sau nu.
Cam acestia ar fi sefii mei, mai sunt si altii care isi dau aere de sefi, italieni fiind ca si pavilionul navei, ei se cred importanti, dar asta ramane doar in constiinta lor, pe acestia nici subalternii lor nu-i iau in serios, cainii latra, caii merg inainte.
Echipajul e mixt, adica nu numai barbati si femei, dar si mai multe natii, limbile de circulatie fiind: engleza, italiana, spaniola, romana,
fara sa mai punem la socoteala si pasagerii, alte natii alte limbi, treaba lor sa se descurce. Ii vezi ratacind pe vapor, uneori intrand chiar si acolo unde le e interzis, nu atat din curiozitate cat si din prostie,
neintelegand inscrisuri si desene care le interzic intrarea, ce sa mai spun de copii, unii ratacindu-se de parinti, sau parinti care uita de ei,
Unii au urcat pe vapor doar cu bagajul si si-au uitat bebelusul in masina, i-au anuntat prin statie sa-l recupereze.
Altii (ca cei din Africa) uita sa-si ia actele la ei si vor sa urce intr-un fel pe nava, dar sunt vanati de politisti, acestora li se spune clandestini, nu e bine sa ai la bord asa ceva, trebuie tinuti sub supraveghere sa nu migreze in Europa.
Sunt si fete in echipaj, cam putine, 4 la numar din trei tari diferite, dar le vad cam rar, nepotrivire de orar.
Navele astea de pasageri sunt un fel de arca lui Noe, sunt multe chestii pe ele dar oricat de frumoase ar fi dupa o vreme te saturi de ele. Gandul zboara tot acasa, la familie, la cei dragi.

M-am invatat deja cu vaporul, stiu pe unde trebuie sa merg si mi-am insusit obligatiile ca astea-s importante, de repturi nu-ti spune nimeni nimic.
Vapor Italian, deci va trebui sa ma obisnuiesc cu pastele, dar deja dupa aproape o luna de zile m-am saturat sa vad paste de doua ori pe zi la masa, si ce-i mai grav ca supele sunt un fel de paste cu putina zeama si restul. Deci daca e fasole in meniu, inseamna ca intre paste vei gasi si boabe de fasole, a si supa se serveste seara la italieni, felul 2, dupa paste.
Friptura, este o felie subtire de carne care a fost trantita pe plita si intoarsa repede pe partea cealalta, sa nu se friga cumva. In sange dar nici chiar asa, un coleg satul de atata sange a aruncat-o la gunoi cu tot cu farfurie, bineinteles ca a fost chemat la comandant si mustruluit, vesela e mai importanta, decit mofturile noastre.
La televizor tot dau la stiri ca si romanii ii umplu pe italieni de sange, aproape nu e zi sa nu vezi o stire despre romani, ce sa-i faci ramasite ale razboiului daco-roman.
Acum pe italieni ii cotropesc romanii, iata si o poza in care chiar intram cu vaporul dea dreptul in oras:

(Glumeam, e doar un port, dupa cum vedeti iesi din vapor direct in strada, la Palermo)

Dupa un zbor cu avionul, care ar fi fost ok daca nu mi-ar pica locul mereu in dreptul aripii, si mai ales cand este si o usa de iesire in caz de urgenta,iar stewardesa te informeaza ca desi esti linga usa
nu vei iesi primul ci ultimul, dupa ce-i vei ajuta pe ceilalti pasageri sa coboare,s-o creada ei, as fi primul care ar fugi cat mai departe,
de la aeroport urmeaza sa iei trenul din Roma cu destinatia spre portul unde te imbarci pe vapor.
Calatoria in Italia cu trenul e super, circula foarte bine si nici nu zdrangane vagoanele la 150 km pe ora, pe deasupra au monitoare in vagoane care te anunta urmatoarea statie, viteza, temperatura externa si interioara,ora si daca are intarziere si cate minute sau secunde dupa caz.

Multi romani care calatoresc cu trenul si deasemenea romi (tot din romanica) care cersesc prin gari si vagoane, uneori ii mai alearga politia dar se reintorc mereu, te fac sa te simti cumva ca acasa.
Ajungi la vapor, urmeaza ambarcarea, ti se da cabina si incepi sa te acomodezi cu imprejurimile, e bine sa cunosti vaporul sa stii pe unde o zbughesti in caz de nevoie.
Cu cat e mai mare cu atat mai bine, va sta mai bine pe valuri si traiesti cu impresia ca se duce mai greu la fund,apoi incepi sa inveti si echipajul, care ce este si de unde este, mai sunt romani pe vapor si asta e ok te mai pun in tema cu una alta.
Inveti programul si dupa cateva zile deja te simti de parca ai avea cateva luni de voiaj, incepi sa te gandesti acasa.